IA și licitațiile publice în 2026: ce face bine, ce ratează

Verificat la 5 septembrie 2026.

În 2026, întrebarea nu mai este dacă folosiți un model de limbaj ca să răspundeți la licitații publice, ci unde aduce un câștig real și unde vă face să pierdeți puncte, uneori chiar contractul. Linia de separație este netă: inteligența artificială este excelentă la citit, rezumat și reformulat documente pe care i le dați și foarte slabă atunci când trebuie să găsească singură anunțurile publicate săptămâna aceasta.

Ce fac firmele, în realitate, cu IA

Cinci utilizări revin sistematic în practică.

Analiza documentației de atribuire. O documentație înseamnă adesea câteva sute de pagini împărțite în cinci sau șase fișiere. Un model capabil să citească PDF-uri lungi scoate în câteva minute obiectul exact, împărțirea pe loturi, durata, penalitățile, lista documentelor de depus și punctele sensibile din proiectul de contract.

Rezumat și decizie de go / no-go. Rezumarea unui anunț de participare într-un format fix, cu autoritatea contractantă, obiectul, termenul-limită, valoarea estimată și cerințele de calificare, permite trierea unui teanc de anunțuri mult mai repede.

Extragerea factorilor de evaluare. Fișa de date a achiziției descrie ponderile, subfactorii și algoritmul de calcul, uneori într-un tabel, alteori într-un paragraf pierdut la pagina 12. Extragerea structurată a acestor factori, cu ponderea fiecăruia, devine apoi planul propunerii tehnice.

Redactarea propunerii tehnice. Utilizarea cea mai răspândită și cea mai riscantă. Modelul e bun la construit un schelet calchiat pe factorii de evaluare, la reformulat paragrafe din propuneri anterioare și la verificat că nicio cerință din caietul de sarcini nu a rămas fără răspuns. E prost la inventat valoarea adăugată, care vine din firmă.

Monitorizare și clasificare. După ce anunțurile au fost aduse dintr-o sursă la zi, un model le clasează foarte bine după relevanță, le atribuie coduri CPV și detectează duplicatele. Cuvântul important este „după ce au fost aduse”.

Ce face bine, ce face prost

Punctul orb: găsirea anunțurilor recente

Este limita cea mai prost înțeleasă. Asistenții generaliști nu au acces real la SEAP. Întrebați cu „găsește-mi licitațiile în curs pentru mentenanță IT în județul Cluj”, returnează mai ales proceduri vechi, de multe ori închise, sau descrieri generice ale sistemului.

Trei motive tehnice. Conținutul platformei stă în bună parte în spatele autentificării și al formularelor, deci nu este indexat. Fereastra unei proceduri este scurtă, adesea trei-cinci săptămâni, în timp ce un index se împrospătează mai lent. Iar sursele fiabile sunt platforma însăși și TED, cu interfața lui de căutare și de date deschise: niciuna nu este interogată de un asistent generalist.

De aici regula: modelul de limbaj intervine după descoperire, niciodată pentru descoperire.

Patru riscuri concrete

Referințele legale inventate

Un model produce text plauzibil, nu text verificat. Cerut să citeze pragul achiziției directe în lei, termenul minim al procedurii simplificate sau articolul din Legea nr. 98/2016 care reglementează o situație, dă un răspuns sigur pe sine și frecvent greșit, uneori cu valori vechi de mai mulți ani. Pragurile europene se schimbă la doi ani, echivalentul lor în lei se publică de ANAP, iar pragurile naționale au fost modificate de mai multe ori: niciuna dintre aceste valori nu trebuie preluată de la un model. Verificați-le la sursă, pe anap.gov.ro și în anunțul propriu-zis din SEAP.

Referințele de firmă inventate

În propunerea tehnică, același mecanism dă numere de standarde care nu există, certificări atribuite firmei fără ca ea să le dețină, contracte similare imaginare sau documente constatatoare inexistente. O referință falsă nu este doar o greșeală de formă: poate fi citită ca o declarație inexactă, cu efecte asupra participării la procedurile viitoare. Orice dată factuală produsă de un model trebuie verificată de o persoană care o cunoaște.

Oferta generică

Un text generat fără materie proprie firmei se recunoaște după formulările generice și după absența detaliilor operaționale. Or, factorii de evaluare tehnici răsplătesc exact contrariul: experți-cheie nominalizați, cu CV-uri și diplome la dosar, grafic de execuție cifrat, metodologie aplicată la obiectivul descris în caietul de sarcini, măsuri adaptate nevoii reale. Mai grav, dacă răspunsul generic omite sau contrazice o cerință minimă din caietul de sarcini, oferta nu pierde doar puncte: comisia de evaluare o poate declara neconformă, iar la acel punct nicio clarificare nu o mai salvează.

Confidențialitatea documentației

Documentația conține uneori planuri, date de exploatare sau adrese ale unor obiective sensibile, iar oferta în pregătire conține strategia comercială și prețurile. Trei precauții minime: verificați că furnizorul nu folosește datele trimise pentru antrenarea modelelor, preferați o ofertă profesională cu angajament contractual pe acest punct și scoateți din documente ce nu are nevoie să fie acolo. Unele documentații de atribuire conțin clauze de confidențialitate care interzic difuzarea către terți, iar un serviciu online este un terț.

Prompturi care funcționează

Cele trei formulări de mai jos vizează sarcinile la care modelul e bun: datele îi sunt furnizate sau sunt stabile.

Rezumatul unui anunț. Lipiți textul anunțului, apoi impuneți un format fix.

Mai jos este un anunț de participare. Redă numai, sub formă de listă:
autoritatea contractantă, obiectul într-o frază, natura (lucrări / produse /
servicii), tipul procedurii, împărțirea pe loturi, termenul-limită de depunere
a ofertelor, durata contractului, criteriul de atribuire și factorii de
evaluare cu ponderile lor, documentele solicitate.
Dacă o informație lipsește din anunț, scrie „neprecizat”.
Nu adăuga nicio informație care nu apare în text.

Ultima instrucțiune este cea mai importantă: reduce umplerea golurilor prin invenție.

Confruntarea cu caietul de sarcini. Sarcina la care modelul aduce cel mai mult câștig real.

Primul document este caietul de sarcini, al doilea este propunerea noastră
tehnică. Extrage din caietul de sarcini toate cerințele formulate cu „trebuie”,
„va asigura”, „minim” sau „obligatoriu”, numerotează-le, și pentru fiecare
indică unde este tratată în propunerea tehnică, citând fraza exactă.
Marchează separat cerințele fără niciun răspuns și pe cele cărora propunerea
le răspunde parțial sau contradictoriu. Nu propune formulări noi.

Lista rezultată se recitește manual, dar prinde omisiunile care duc la declararea ofertei neconforme.

Extinderea sinonimelor. Căutarea din SEAP este literală: „servicii informatice” nu returnează un anunț intitulat „mentenanță și suport IT”. Generarea variantelor din vocabularul autorităților este ce face un model cel mai bine.

Ești responsabil de achiziții într-o autoritate contractantă din România.
Pentru activitatea „{activitate}”, enumeră 15-20 de formulări pe care le-ai
folosi în obiectul unui anunț, inclusiv jargon administrativ, apoi termenii
apropiați de exclus pentru a reduce zgomotul. Răspunde în JSON.

Codurile CPV propuse de un model se verifică apoi în nomenclatorul oficial: un model produce ușor un cod cu format corect, dar inexistent.

Cum stau lucrurile din punct de vedere juridic

Legislația română a achizițiilor publice nu conține astăzi o reglementare specifică privind folosirea inteligenței artificiale, nici de către autoritățile contractante, nici de către ofertanți. Se aplică regimurile existente: principiile achizițiilor publice din Legea nr. 98/2016 și din Legea nr. 99/2016, protecția datelor cu caracter personal și regulamentul european privind inteligența artificială, ale cărui obligații intră în vigoare eșalonat. Pentru un ofertant care folosește un asistent ca instrument de redactare internă, aceste obligații rămân în general indirecte, dar merită urmărite pe măsură ce se aplică.

În lipsa unei reguli explicite, două lucruri sunt de reținut. Primul: citiți fișa de date a achiziției înainte de a răspunde. Clauze prin care autoritatea cere ofertanților să declare dacă au folosit un sistem de inteligență artificială la redactarea ofertei au început să apară în documentațiile din mai multe state europene, iar dacă o astfel de clauză există, ea se respectă. Al doilea: răspunderea rămâne integral a firmei. O ofertă redactată cu ajutorul unui model angajează ofertantul exact ca una scrisă la mașină, iar o declarație inexactă produsă de model rămâne o declarație inexactă a firmei.

Scoutee aplică aceeași separație: colectarea anunțurilor se face din surse datate și structurate, iar modelul intervine abia după aceea, ca să claseze și să rezume ce a fost publicat cu adevărat.

Surse

• SEAP, Sistemul Electronic de Achiziții Publice
• ANAP, Agenția Națională pentru Achiziții Publice
• Comisia Europeană, pagina „Thresholds”